Inspectia Muncii propune eliminarea prevederilor privind suspendarea activitatii firmelor cu munca nedeclarata

 

- primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati in perioada in care acesta/acestia are/au contractul individual de munca suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;

 

In cazul constatarii savarsirii uneia dintre aceste fapte, inspectorul de munca dispune masura sistarii activitatii locului de munca organizat, supus controlului.

 

Angajatorul poate relua activitatea numai dupa achitarea amenzii contraventionale, in conditiile legii, si numai dupa ce a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii prin incheierea contractului individual de munca, transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor sau, dupa caz, incetarea suspendarii contractului individual de munca si prezentarea documentelor care dovedesc plata contributiilor sociale si a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucratorului pentru perioada in care a prestat activitate nedeclarata.

 

Reluarea activitatii cu incalcarea acestor dispozitii, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

 

De ce se doreste abrogarea acestor prevederi?

Inspectia Muncii (IM) a transmis Ministerului Muncii o propunere prin care solicita abrogarea acestor dispozitii, motivand ca masura este disproportionata. Suspendarea activitatii ar afecta, pe langa angajatorul sanctionat, si toti salariatii sai, clientii sau beneficiarii serviciilor prestate sau bunurilor livrate, generand efecte economice in lant. Situatia a devenit si mai sensibila dupa pandemia COVID-19, cand multe companii au intampinat dificultati financiare.

 

De ce nu s-a aplicat pana acum?

Chiar daca legea permite din 2017 suspendarea activitatii firmelor depistate cu munca la negru, aceasta nu a fost pusa in practica niciodata. Motivul: era necesara o procedura clara de sistare elaborata de Inspectia Muncii si aprobata prin ordin al ministrului muncii si justitiei sociale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa consultarea prealabila a confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national, procedura ce nu a fost finalizata pana in prezent.

 

Ministerul Muncii a confirmat ca, desi se doreste eliminarea acestei sanctiuni complementare, combaterea muncii nedeclarate si subdeclarate ramane „prioritatea numarul unu”. In prezent, inspectorii ITM desfasoara controale tematice, inopinate si campanii nationale pentru depistarea neregulilor. Potrivit datelor oficiale, numarul angajatorilor care utilizeaza munca la negru a scazut ca urmare a actiunilor intreprinse.

 

Critici si dezbateri

Specialistii in relatii de munca atrag atentia ca eliminarea completa a posibilitatii de suspendare a activitatii poate reduce eficienta luptei impotriva muncii nedeclarate. In practica, amenzile, chiar si la valori mari, nu sunt intotdeauna suficiente pentru a descuraja fenomenul. Cazuri grave - cum este cel recent de la Iasi, unde minori au fost depistati muncind pe un santier fara contract - readuc in discutie necesitatea unor masuri ferme.

 

In paralel, Guvernul pregateste un pachet de sanctiuni mai severe pentru angajatorii care folosesc munca nedeclarata. Printre acestea: amenzi care pot ajunge pana la un milion de lei si echiparea inspectorilor de munca cu inregistratoare audio-video portabile de tip bodycam, pentru documentarea controalelor, fara a fi necesar acordul celor verificati.

 

Ce urmeaza?

Pentru ca propunerea Inspectiei Muncii sa fie pusa in practica, este nevoie de initierea unui proiect legislativ care sa fie adoptat si publicat in Monitorul Oficial.